decembrie in suflet

Miroase a lamaie,a portocale,a ciocolata,a lapte prins...e atat de ceata si atat de curat...
E decembrie...
atat de curat,atat de inocent incat e impotriva firii sa ne mai murdarim cu toate mizeriile,cu toate barfele,cu invidie si ipocrizie,cu infatuare,cu misoginism.
Macar zilele astea sa fim altfel.Nu spun mai buni,pentru ca nu-mi place termenul si nici nu cred ca ne putem schimba asa de dragul artei.Dar putem simti diferit,ne putem pleca fruntea rusinati,ca niste copii,in fata puritatii pe care natura ne-o impune.
Iar daca va aduceti aminte si de oamenii care sunt inchisi intr-un trup bolnav ori sunt alungati departe de linistea unui camin,de linistea unei familii nu ezitati sa le aduceti un zambet pe buze cu un fapt cat de mic.Lucrurile care unora din noi li se par minuscule pentru alti sunt universul insasi.
Sa aveti un decembrie linistit si cald!

eu cu cine votez?

intr-o tara in care un tanar isi cere eutanasierea,o fata de 21 de ani a stat imobilizata la pat 18 ani intr-un sat din fundul Moldovei,intr-o tara in care batrani care au muncit o viata au pensie de 40 de ron,cateva zeci de persoane publice vin sa ne explice ca daca ii bagam in Parlament ne vor schimba trotuarul cu locuri de joaca,ne vor consolida blocurile si ne schimba modul de amenajare al pietelor...ne promit lucruri de primari,ne jecmanesc de libertatea unui sfarsit de zi linistit la Tv , ne omoara visele prin incapacitate.
Si totusi am sa merg la vot pe 30 noiembrie,am sa votez prima oara si nu pentru ca mai cred ca se poate schimba ceva ci pentru ca imi place sa urmez regulile.Ma gandesc ca daca eu care n-am votat niciodata am strans atata scarba si dezgust fata de clasa politica oare cum s-or simti cei care au votat de cel putin 30 de ori.
Si apoi nu cred ca mai exista vreun om care sa creada cu adevarat ca se mai schimba ceva.Se schimba doar conturile parlamentarilor,partenerii lor si poate,eventual,masinile si vilele.In rest,oamenii ca ei de pe Marte vor continua sa manance ficat de rata cu nu mai stiu ce,vor conduce decapotabile,vor avea 50 de carti de credit si intotdeauna ceva de promis.
Daca ei nu ne pot indeplini noua visele,macar noi sa facem o fapta buna in post si sa ne fie mila de ei.Sa-i votam in concluzie.
Tu mergi la vot?

traseuri de weekend

De regula nu gasesc obiecte in propria-mi casa,gasesc doar strictul necesar:patul,scrumiera,bricheta,patul,calculatorul,telefoanele,cada,trusa de machiaj si eventual frigiderul.Uneori fac excursii luxoase,care ma costa energia ultimelor ore petrecute in liniste,numarand fisurile de pe tavan si numarand cartile din biblioteca,:pat-calculator-scrumiera-tv-scrumiera-pat.Si ma arunc in pat,rasufland usurata.
Le-as numi zile goale,zile de weekend,in care ma gandesc cu teama ca a doua zi va trebui sa ies din casa,sa ma incurc in troieni de oameni inutili,care imi vor povesti telenovela ultimelor zile,va trebui sa le zambesc,sa le raspuns ceva,ca doar asa e politicos.Doar ca de multe ori as arunca si politetea si bunul simt la gunoi si as trece pasiva.Vorba lui Cristian Tudor Popescu:fiecare e izolat in propriul rahat personal.Si mai bine am ramane fiecare acolo sa-i tina de cald,nu de alta dar s-ar putea sa mirosim al dracului de rau daca mai insiram si prin jur.

visele noastre se implinesc cand....?!?

”Nu Dumnezeu ne rezolva angoasele,frustrarile,lipsa de perspectiva,lenea,ci mai degraba subconstientul nostru,bine certat de constient,de aceea ceea ce a mai ramas intreg din noi dupa ce ne-am rupt viata in bucati utile doar pentru a completa puzze-ul supravietuirii. Pune-ti o dorinta si roaga-te la tine!”.(Mihaela Radulescu-Despre lucrurile simple)

E poate unul dintre cele mai frumoase indemnuri scrise.E un fel de crez,de poezioara,pe care mi-o spun ori de cate ori simt ca ceva din mine nu mai functioneaza la forma maxima.Si atunci mobilizarea vine de la sine...uneori,ce-i drept!:)
Dar am invatat ca e bine sa te mai opresti din cand in cand la o mica sueta cu tine,sa-ti vorbesti,sa-ti reprosezi,sa te lauzi si apoi sa pornesti din nou.
Ce mi se pare mai important e ca visele noastre,adunate din copilarie pana la un anumit moment,sunt tot acolo indiferent cat ne-am schimba noi,indiferent cat ne-ar transforma viata cu toate ale...poate candva ne vom gasit timp sa ni le indeplinim,asta daca nu vrem sa ne numaram ridurile esecurilor pe chip.
Cine sta in calea noastra si a visului?Doar noi.
Poate de aici taria pe care o gasesc multi,la diverse varste de a-si implini visurile din copilarie...
(O batrana de 64 de ani e boboaca la liceu-intreaga viata si-a dorit sa-si termine studiile...)
Tie ce vis o sa-ti ramana neimplinit?Sau poate ca ai rabdare sa-ti pozitionezi ambitia corect in grila existentei....

balul bobocilor neculce 2008

i

am stat departe departe de net in ultima vreme...asta nu numai pentru ca a mea rabla tehnologica s-a stricat ci si pentru ca impreuna cu inca vreo 12 oameni am organizat Balul Bobocilor.

Parca ieri eram boboaca si acuma le organizez lor balul.Ca sa n-o mai lungesc cu sentimentalisme si va zic ca ne a iesit nesperat de bine,va las cu cateva pozulicile cu cateva din perechile de la miss si mister...

si de maine chiar revin cu postarile-mi obisnuite critice ori lirice:)))

Pune-ti o dorinta si roaga-te la tine!

Cine ar putea sa ne impuna sa nu ne realizam visele,sa nu ne indeplinim dorintele la care ne gandim uneori pe furis rusinati ?Si cine poate sa taie cordonul ombilical dintre noi si visele? Fiecare dintre noi planuieste ceva pe ascuns,gandindu-se cu ardoare la ce si-ar dori sa faca peste o zi,peste 1 an,peste 20 de ani,fiecare avem tot soiul de vise pe care ni le naruim nu fiindca n-am dispune de resurse materiale ori fizice ci pur si simplu ca nu stim sa negociem cu noi.Ar trebui sa stim pana unde putem merge cu pofta de viata,cu nesimtirea,cu vointa,cu munca,cu sacrificiul,trebuie sa ne pozitionam corect ambitia in grila existentei si apoi poate ca lucrurile merg de la sine. In ceea ce ma priveste singurul regret pe care il am e ca niciodata nu sunt capabila sa renunt la ceilalti pentru mine,niciodata nu ma mobilizez atunci cand e necesar ci doar atunci cand totul e gratis,cand nu le pasa prea multora de conseciente.In rest,in majoritatea situatiilor in care ar trebui sa demonstrez nu ma pot mobiliza. Nimeni in afara de noi in sta in calea visului,a dorintei.Nimeni in afara de noi nu poate sa duca la capat ceea ce simtim,ceea ce visam,ceea ce vrem sa devenim sau sa facem peste o ora,peste o saptamana,peste un deceniu. Pune-ti o dorinta si roaga-te la tine! Poate peste ani visele ni se vor intalni si ne vor hartui , si ne vor blama,si ne vor acuza.Nu vreau sa ma intalnesc peste ani cu visele mele naruite si sa le explic la o cafea de ce am renuntat. Poate ca mai fac totusi un ultim sacrificiu...desi intotdeauna zicem ultima tigara,ultimul pahar,ultima minciuna....dar dupa asta o sa incerc sa ma tin macar o data de autopromisiunile pe care mi le-am insusit. Ai o secunda sa ti masori visul,sa-l creionezi,sa-l mirosi...ce decizi :il ucizi sau il implinesti? Pune-ti o dorinta si roaga-te la tine!

de-a optionalul comunist

In 2003,Ion Iliescu recunoastea ca a fost holocaust in Romania(nu comentez motivele sau notiunile sale istorice,politica e oricum un domeniu rece si haotic).In 2007-2008 in licee,clasele a 11 a de la uman(sau ma rog limbi straine) studiau un manual imens,aproape cat Biblia(ca doar de acolo vine religia) editat sub "ocrotirea" si "indrumarea" si etc. etc. Institului X al evreilor,si Y Fundatie etc. in care se prezenta cronologic o istorie si o varianta impusa , caci puterea mondiala face istoria si politicul bate pana si cea mai a dracului democratie.Desigur cei mai multi dintre elevi au ramas exact cu parerea subiectiva a autorilor,cum ca germanii au fost niste criminali nenorociti iar evreii au fost persecutati inca inainte de a aparea ca popor(stim asta din surse istorice exprimate cu ajutorul unei particule ce a luat parte la Bing Bang).Nimeni nu neaga crimele,distriminarile si starea de control care au fost exercitate asupra evreilor dar hiperbolele au un loc absolut atragator in poezii ori povestioare . Anul asta studiem Istoria Integrarii Europene. La anul cei cu 1 an mai mici studiaza Istoria comunismului din Romania.Dar in loc sa i intrebe pe ei daca le pasa,daca vor sa studieze asa ceva ... inspectorii,ziaristii,profesorii au venit tot la noi astia care ne jucam de-a optionalul de 12 ani ,ca abia acum sa aflam ca nu noi il alegem,ca el pica singur din traista politichiei,a inspectoratului, a conducerii scoli...dar optionalul e optional...ca doar de aceea e impus!Revolta mea in ceea ce priveste optionalul asta despre comunism apare din modul in care a fost creat,e exact imaginea unei frustrari,unui dicton politic,e un afron adus trecutului,asa cum o fi fost el cu bune sau rele...si daca tot ne numim fiinte rationale ar trebui sa avem sansa de a judeca noi insine istoria.Pe scurt un sir indian de oameni doreau sa stie ce parere avem noi , o cls. de a12 a dintr un lic.bucurestean despre introducerea unui curs optional despre comunismul din Romania.Si am dezbatut-mai cu tipete,mai cu calm...pana una alta s-a aprobat optionalul,oricum s-ar fi aprobat cu sau fara acordul nostru ca doar e optional si repet un optional e optional ca doar deasta e impus!:) Si apoi...imi e mila de ziaristii din Romania care din niste amarate de fraze ale unor elevi de cls. a12 a au scris niste mizerii si niste interpretari absolut puerile in ziarul Evenimentul Zilei.Din fericire m-am lamurit de mult cum stam la capitolul presa. Daca n ati inteles nimic din ce am scris e de vina bucuria mea nemarginita ca fac parte din "prima generatie nascuta in libertate",pentru care fericirea nu inseamna" a manca o bucata de carne dupa ce ai stat ore in sir la coada"ca sa-l citez pe Marian Oprea , cel care a prefatat cursul de optionell. Acuma dragi tovarasi si preteni elevi la uman , in cls. a11 a, sa nu dati vina pe noi dar veti face la anul un curs deosebit...veti invata sa injurati elevat istoria si sistemul...un sistem pe care nu l ati trait dar vi l explica altii subiectiv si bolnavicios...ca tot ce e in Romanica asta de .... stiti voi!

incoerenta/aproape iarna

E aproape iarna si o furnica inghetata mi se urca pe geana insangerata.E atat de fragila,de rece,de mica incat imi aminteste de…departe…de undeva…
E aproape iarna si miroase a brad,a lamaie rasa,a portocale,a colinde….dar asta nu aici…asta undeva in vis…in visele copilariei…atat de departe incat am senzatia ca logic ar fi sa mor maine….ca am trait destul….si ca n are niciun rost frisca,compasiunea,rabdarea in toata povestea asta…

ma surprind efectiv neefiind in stare sa expun un punct de vedere coerent,ma suprind neputincioasa in a scrie(si pana la urma scrisul si tigarile au fost singurele lucruri care nu m au lasat prada mie in noptile lungi si albe),in a ma exprima.Inchid fereastra unui blog pentru ca efectiv nu ma pot exprima coerent.Apoi inchid si wordul in care alcatuiam un studiu de caz despre fronda interbelica in literatura. Si probabil am sa inchid si pagina asta de blog pentru ca nu ma simt in stare sa vorbesc in scris. Viata mea s a schimbat atat de tare,atat de bolnavicios in ultima vreme,incat nu fac altceva decat sa ma tarasc de la pat la cafea la bricheta pironita pe pachetul de tigari si inapoi la pat,la visele mele.... e vremea incoerentei si vreau sa ma tratez de boala asta.... probabil am sa dorm...:)

telefon de 2 jumate noaptea

Deobicei nu mi tin telefonul pe silentios noaptea ,asta ca sa pot auzi daca suna cineva ca si-a rupt o unghie,ca s-a inecat cu un mar sau pur si simplu cineva care are o problema reala. Azi noapte l-am pus pe silentios pentru ca am avut o ultima saptamana absolut criminala si intentionam sa nu ma dau jos din pat pana la 12 a doar zi.Am adormit pe la 12 juma si probabil tocmai cand visam si eu vreo insula superba,cu soare sau mai stiu eu ce, silentiosul meu mobil vibra in ultimul hal pe masa.Pana am realizat ce se intamplat si am reusit totusi sa l iau de pe masa am vazut ca era "numar privat"si ora 2:34. Am raspuns totusi nedandu mi seama ca vocea oricum ma lasase.Si deodata o tipa intre 20-30 de ani incepe sa vorbeasca cu 300 la ora cu un accent moldovenesc ori ardelenesc(la ora aia oricum nu mi as fi putut da seama):"fa,umbli cu barbatu-miu,acum e cu la tine,cu tine in pat?"(am incercat sa citez cu precizie dar nu prea mi-a iesit).Nici n-am lasat o sa si termine putinele idei fixe caci i am inchis in nas.Realizasem ca era 2 jumate,ca sunt prea adormita ca sa port o conversatie(nici macar una civilizata cu atat mai putin una vulgara)si am continuat sa mi vad de somnul meu.Mobilul continua sa vibreze pe masa ... si eu sa dorm.:))))) Ce rau imi pare ca nu m a prins treaza ... am si eu accent de moldoveanca atunci cand vriau si cand alti se baga in viata mia. Altfel as putea sa cred ca a poate era o persoana care pur si simplu gresise numarul din pura disperare ca sotul o inseala.Poate o fi avut un copil in brate care a muscat o de san ori poate vreo factura neplatita cu lunile.Poate ca l o fi iubit si o durea infidelitatea lui. Dar poate ca a fost o gluma ieftina...facuta de oameni care n au nici macar cea mai mica treaba cu comediile adevarate. Si cu toate astea am surprins indiferenta mea fata de ambele situatii,am pierdut umanitatea din mine...nici macar nu mi pasa daca a fost o femeie disperata ca sotul nu i a mai ajuns acasa...si nici macar nu m am enervat ca cineva mi a facut o gluma.Desi vocea imi parea atat de cunoscuta.... Imi e indiferent.... prin indiferenta cultivata zilnic mi am ucis sufletul.... p.s.cine a inventat numaru' privat??:)))

prietenii....

Amicitiile nu se intretin la o bere,la o iesire in oras,la o zilnica convietuire deprimanta.Exact oamenii la care nu te asteptai a fie acolo se comporta extraordinar,iti sunt aproape..probabil apoi se indeparteaza si vegheaza de undeva din departare..si tocmai deasta se numesc prieteni.
Poate ca adesea uitam de ei doar pentru ca dezgustul ca ceilalti,cei pe care i am crezut a fi mai aproape ne au dezamagit,poate ca interesele si egoismul lor au fost mai bine pozitionate in grila ambitiei.Dar eu fac o simulare cu mine insami:imi propun sa le dau o atentie mai mare acelora dintai care au fost acolo fara vreo obligatie,fara vreun soi de egoism sau altruism fals,incerc sa ma intorc cu aceeasi loialitate fata de ei.
Prietenii poate ca sunt singurul lucru real pe care ne putem baza in ceea ce priveste lumea cu toate ale ei.
Prietenii?!?Care prieteni,ma veti intreba?
Poate nu sunt ei asa multi si poate nici nu i cunoastem pe toti.Viata iti redescopera traseul ei aruncandu ti in cale tipuri umane diferite.Depinde si de tine cum stii sa alegi si cum stii sa te comporti...Apoi si in prietenii e valabila sintagma:ce e prea mult strica!Poate ca daca ai mai inchide telefonul cateva ore,daca ai mai renunta la toate sucurile in oras,la toate cluburile,la toate party-urile ar ramane mai multi prieteni adevarati sau poate s ar selecta mai clar,mai vizibil,mai consecvent.

de cand m am maritat cu gandul

Cand ating geamul cu irisul flamand Miros a tine Si a fir de iarba uscata Si marea toata pe buze o port De cand m-am maritat cu gandul Ca n am sa te mai am vreodat’ Si poate ca nici din timus n am clintit Cand tu te ai ridicat Din palma mea uscata Si poate astazi marea pe buze toata o port De cand m am maritat cu gandul Ca n am sa te mai am vreodat’ Si poate din gramada de vertebre Azi s au ridicat doar cei ce tipa Cu puterea trecutului bolnav Ca vezi doamne Marea toata pe buze o port De cand m am maritat cu gandul Ca n am sa te mai am vreodat’ Da cine aici in ghena iernii mai are timp sa I auda Ca vezi doamne Marea toata pe buze o port De cand m am maritat cu gandul Ca n am sa te mai am vreodat’