Inima mea are dungi.
Nu sunt prea late dar egale,
și pe roșul crud
se-așează amețitor.
Nu sunt prea late dar egale,
și pe roșul crud
se-așează amețitor.
Ascund desenul vechi
al unei inimi ce-a iubit cândva mai mult decât ar fi putut.
Mi-e frică să-mi mai vorbesc
dar te recitesc:
″adâncă frânghie de zale de lut
porți azi pe brațele tale
te speli cu rouă
și miroși a trecut″,
îmi spui cu vocea lăsată.
″Nu te speria!
Eu te aud
chiar dacă penița a scris vorbe grele, demult.
Eu te aud în fiece zi,
chiar și atunci când adormi cu sufletul brăzdat în nisip.
Să știi c-am să port
fularul de vise kaki,
ș-am să urc treptele casei tale
până în ziua în care ai să fii!″
4 comentarii:
imi place "fularul de vise kaki" :)
O primavara frumoasa si bucura-te de fiecare petala!
foarte frumos:)
frumoase versuri.te pup. astept poze cu bobocii de lalea:)
cu totii mirosim a trecut. frumoasa poezie.
Trimiteți un comentariu