despre megastar....

"ne place muzica buna",asta spunem mereu dar din pacate atunci cand trebuie sa si demonstram nu stim sa o facem.preferam sa dam jos de pe net muzica si filme in loc sa sustinem un artist,si abia dupa ce el dispare sau este inlaturat pur si simplu incepem cu totii sa ne dam cu parerea:"ce frumos canta" sau "mai tineti minte ce piese frumoase erau odata?" de pilda,in ultima perioada am devenit fan megastar,pentru unii nu e showul favorit...pentru mine e un mod de a invata ceva din munca celorlalti,dupa mai bine de un an ,timp in care nu am ratat nicio editie cred ca am reusit sa observ greselile de interpretare si sa am o parere aproximativ la fel cu membrii juriului.din pacate sambata trecuta dumitru a parasit concursul,ma intreb daca publicul a votat pentru ca i a placut octavian sau pentru ca a simtit nevoia sa demonstreze juriului ca nu de ei depinde totul. s-a vazut chiar si pe sticla,in privirea lui dumitru o durere,o stare ciudata de neputinta,astepta parca sa se gaseasca o salvare,ce i drept cred ca daca regulamentul ar fi fost ca anul trecut,cu duel,probabil ca organizatorii ar fi hotarat sa fie salvati ambii concurenti.din pacate cum spunea si andreea regulile sunt reguli...si speram sa mai auzit despre dumitru,pentru ca este un foarte complex muzician....bafta!

si tu brutus?

vara imi da senzatia ca suntem cumva niste robotei imbracati in tricoase si fustite care mai de care mai colorate.Ma uit la toti pustanii de 14-15 ani si la felul lor de a se distra,mojoritatea se refugiaza pe net si pe hi5 doar de dragul de a posta si comenta poze.Toate pustoaicele de 14-16 ani isi pun poze cu ele in ipostaze de"famme fatale"cand ele sunt inca niste copilasi,toate au iubiti de 19-20 de ani si dorinte de viitor,sa devina celebre si sa aiba mertane.Si atunci intervine automat o intrebare :incotro mergem ? spre o noua societate fara valori,spre o lume in care ardem etape? Pana la urma cu totii ne doream cand eram mici sa fim adulti,sa avem meserii exceptionale dar cu timpul am invatat sa ne traim viata in functie de etape.Si ma gandesc cu stupoare ca peste ani majoritatea acestor fete vor avea niste riduri de exceptie..si pana la urma mi ati zice ce am cu viata lor,ce n am auzit de operatii estetice?Ba da,si inca foarte mult,suficient incat sa ma satur si sa refuz sa ma mai uit la tv .M am saturat sa vad tarabe pline cu reviste cu fete despuiate si alaturi de pozele lor din photoshop sa vad intrebari de "n: cm::"Si tu ti ai pus silicoane?"Iar mie imi vine imi minte o intrebare:"Si tu Brutus?"adica si tu ziarule imi ceri bani pe speculatii,pe povestioare din viata unui om care nu l cunosc,care nici nu ma intereseaza?Si chiar crede cineva ca ne pasa ce a mai facut andreea marin,raduleasca sau andreea spataru?fiecare face ce vrea si daca putem invata ceva din viata lor profesionala e genial,daca nu atunci la ce ne mai foloseste sa aflam ce au mancat asera cand eu imi pregateam o salata de fructe cu multa frisca? De ce nu scrie in ziar ce mai e nou in materie de carti,de muzica,de metalitate..de ce m ar interesa ce au mai facut columbenii...si ne mai intrebam de ce fetele de cls. a8a o au model pe moni....si cu ce ma ajuta ca simona senzual si nu stiu mai cine nu stiu chilotei si a cumparat....ah da...asta vinde....

blanc

O vreme fug de acasă..scurtă..o ora numai a mea în care invaţ să - mi vorbesc.Fără oglinzi.O alta imi asum riscul că s- ar putea să fiu prinsă.Adesea fug de acasă prin casă.Mă aşez confortabil pe pat şi citesc ,până eu şi personajele devenim egale.Atunci e mai greu .Intervine lacomia…să citesc mai repede să văd cum se termină povestea,ce destin mi -a fost scris sau mă combat…mai bine mai încet,serial,episodic.Oricum tot acolo ajung,tot se va termina.Ideea e dacă să merg ca un melc sau să pornesc motorul mai tare. In fata mea –o uşă-.Albă.Aseară şi eu eram la fel .Blanc.Ma gandesc daca suntem cumva niste CD-uri gata să fie umplute?Dar eu nu aş vrea să mă umple vreun idiot care nici nu ştie cum se foloseşte un calculator şi cel mai tare imi e teama să nu mă umple cu vreo muzica bizară sau cu vreun soi de cantareţ facut din butoane.E egoism! Uneori simt nevoia să mă convertesc la mine,Sunt demnă de urmat?Alteori mi- ar ajunge o bibliotecă.Desigur că nu aş avea rabdarea necesară să urmaresc carţile in rafturi şi să le sortez.Nu pot citi tot ce imi cade in mână.Citesc mult adesea,alteori puţin. Mă gândesc dacă m -am nascut cu fobii? Dacă îmi e teamă de oameni?Sarcastic. Uneori cred că am taria să iert.Alteori nici măcar nu mă urăsc. Oare cum ma văd oamenii?Ca pe o disketă stricată?Sunt ceva?Reprezint vreun pic?Sunt aşa de goală uneori,incat am senzaţia că nu ştiu nimic despre mine. BLANC. M am pironit aici pe un maldăr de gunoi.Ce ciudat!Oamenii aruncă tot soiul de lucruri,unele mai proaste sau mai bune.Eu arunc doar parţi din obiecte.Obişnuiesc sa colectionez secunde.Aţi ascultat vreodată secundarul?Eh.Nu mă luaţi prea in serios nu l- am ascultat nici eu prea des… BLANC. Blanc. BLANC. Până si visele mele au devenit albe..blanc blanc blanc. Obsedant si obsesiv. Blanc blanc blanc blanc blanc blanc..suficient incât să adorm cu mâna pe un pistol……..sunt prea goală de substanţă ca să trag.

about me:)

imi place sa scriu-o foaie alba ma concretizeaza,ma face sa ma exprim asa cum nu o pot face vorbind liber.In toate momentele cu adevat grave ale vietii mele personale le-am scris oamenilor cu care nu mai puteam comunica.N-am indreptat situatia intotdeauna,dar am reusit macar s-o exprim real,crud,chiar dureros.Am reusit sa spun exact ce simteam si astfel m-am ajutat si pe mine. Cand am luat-o pe culoare gresite,m-am maturizat si m-am ... materializat intr-un om normal. Linistea sufleteasca mi-a dat mereu inspiratie,sclipire si sansa. Cand am fost parasita,data afara sau mediocra,m-am reinventat si,poate,m-am intarit. Am o singura constanta-firescul. Am avut manifestari nesabuite,dar si victorii meritate. Stiu ca nu Dumnezeu ne rezolva angoasele,frustarile,lipsa de perspectiva sau lenea,ci mai curand,suconstientul nostru,bine certat de constient,de aceea ce a mai ramas intreg din noi dupa ce ne-am rupt viata in bucati utile doar pentru a completa puzzele-ul supravietuirii. Incerc sa-mi indeplinesc visele...altfel o sa imbatranim si intr-o zi o sa ne uitam cu stupoare ,constatand ca fiecare rid e mai degraba un vis neimplinit,un an care a mai trecut fara sa facem ce simtim,ce suntem,ce am visat candva! Cred ca exista oamenii care te invata drumul inapoi spre tine. Stiu ca pentru a face performanta orice lucru se repeta pana la durere. Altfel sunt un om normal,iubesc,cred ,visez...stiu care e realitatea. Poate viata mea a fost un sir de pasiuni esuate...dar am de gand sa le reperez,sa le dezvolt si sa le materializez...