Focul ardea mocnit sub covorul de gheata...si faceai floricele din scanteile lui...
Soarele curgea rauri peste pietricele din hartie
Ploua cu pantofi
Si sangele tau se oprise in vena din mana stanga
Inca mai numeri foile testamentului
Candva ai pierdut una
Si ai pierdut si numele celui caruia i-ai lasat mostenire inima ti
A ramas doar praful de pe fruntea ta...
Si mirosul ultimei casute de plastelina
Mi-a luat o jumatate de noapte sa-mi pun ordine in ganduri...Si totusi e mai mult haos ca inainte…le-am ordonat sa fie mai haotice,sa se joace cu mine,cu pulsul meu...
3 comentarii:
abstract si totusi atat de real...am spus real, nu tangibil...:)
ai reusit sa-mi creezi o alegorie de imagini haotice, fara legaturi evidente insa totusi siamezice...
Si haosul are ordinea lui ;)
Trimiteți un comentariu