12/01/2008

promisiuni,i m more then what you made of me...

Sunt un om normal,cu vise,cu ambitii,cu excese,cu vicii,cu complexe,cu amintiri,cu dureri,cu promisiuni,cu neputinte,cu frustrari,cu stari de saturatie si angoasa.M-am pierdut undeva pe drum,n-am fost mereu asa cum sunt azi.Eram un copil cald,ambitios,traiam cu demnitate si cu bucuria ca exista clipa si exist eu.Azi mi-am schimbat si drumul si pasiunile.Copilaria mea n-a fost cea mai de povesti,nu cea mai stralucita,adolescenta a fost de-a dreptultragica . Ce-mi amintesc din copilarie e ce mi-a zis bunicul meu ,care e imobilizat la pat de 11 ani,:Sa nu lasi pe nimeni niciodata sa te faca sa plangi! I-am promis cu o privire sinu mi-am respectat niciodata promisiunea.Mi-am dorit intotdeauna sa fii stiut sa cant la chiatara,la pian,sa joc teatru pe o scena reala...am ajuns doar sa joc teatru uneori de dragul scenei sociale,sa le cant viselor mele in struna pentru a nu le ucide.Candva ma jucam cu boabe de fasole si cu rosii crude,cu pietricele si cu zapada...azi ma joc cu frustrarea,cu privirea,cu bricheta...Candva eram un autoportret in fiece oglinda,acum oglinda s-a spart si n-am gasit ambitia nici macar sa cumpar alta.Candva aveam principii,candva ma visam peste un deceniu...acum nu vad mai departe de maine...si zidul asta imi ingradeste viata.Egoista am fost mereu..dar intre timp am capatat si frustrarea aia egoista ca intotdeauna cineva e bun,si din pacate e mai bun la milimetru iardiferenta asta geometrica se datoreaza mie...In fiecare seara inainte sa adorm in jur ca o sa schimb ceva dar intotdeauna am senzatia ca e timp sa fac asta , atata timp...Dar daca nu e timp?Dar daca ar trebui sa schimb cartile acum...daca ar trebui sa mi vad mai intai eul,sa mi consult ce a mai ramas din puzzelul supravietuirii.Daca am pozat prea mult in victima,daca am trasat tragedii si nu pe foi si pentru a se juca pe o scena reala?Intotdeauna spunem :de maine,de luni,de luna viitoare,din ianuarie....dar daca am spune chiar din minutul urmator?Daca poate acum am realizat ca sunt mai mult decat au facut oamenii din mine?Daca fiecare om ce m-a tradat,ce m-am mintit,fiecare om pe care l-am iubit,fiecare omde care m-am indragostit...nu a facut-o pentru a ma imbolnavii de starea aia pat-via-bricheta-via-scrumiera-via-tv-via-pat,ci a facut-o pentru a ma face mai puternica?!?Nu vreau sa am ridurile neputintei pe fata peste decenii pentru ca nu mi-am implinit visele.Poate ca daca tot as vrea riduri ar trebui sa nu mai folosesc farduri bune.Asadar...poate ca o sa continuu sa ma indragostesc de persoane neadecvate,poate o sa continui sa tot dau sanse...dar am sa-mi dau mie sansa suprema.Nu-mi cumpar o viata noua pe care am gasit-o la reduceri...ci imi construiesc o viata noua..cu living...si cu toate cele..in curand si cu pom de Craciun,pentru ca o datorez mie si o mai datorez unor persoane(2).

3 comentarii:

Anonim spunea...

In viata urci si cobori dar, simti mai mult cum cobori... daca sunt acele persoane langa tine vei trece si peste asta... Simti mult accentuata dezamagirea, tradarea decat fericirea... Cat despre promisiunea facuta din privire bunicului tau, e normal ca nu ti-o poti duce la implinire, dar totusi, cred ca te-a ajuat de multe ori sa te opresti di plans...

isis spunea...

e timpul sa-ti respecti promisiunile!:)

JustMe spunea...

E timpul sa iti respecti promisiunile,e timpul pentru viata aia noua.Meriti si incearca sa te pui pe tine pe primul plan,tu contezi.
Intotdeauna o sa ne indragostim de persoanele nepotrivite ,o sa suferim,dar sa incercam sa nu ne cauzam si noi suferinta