9/28/2009

Jurnalismul nostru

Presa noastră scrisă e mai degrabă o poză agățată pe hârtie. Dacă luăm la întâmplare un ziar sau o revistă românească nu am avea nicio surpriză să descoperim în mai mult de 80 la sută dintre ele niște poze care ocupă mai bine de 50 la sută din spațiul de pe o pagină și câteva cuvinte înșiruite prost care nu exprimă prea multe.
Cineva îmi spunea că publicului asta-i place dar eu chiar mai cred că publicul poate fi educat.

Ceea ce pe mine mă frustrează este tocmai faptul că orice text de dimensiuni mai mari de trei paragrafe este citit superficial. Am senzația că în astfel de cazuri publicul acționează precum acei elevi mai puțin pregătiți care citesc doar începutul și sfârșitul lecției și reușesc să scoată un șase.

12 comentarii:

Anonim spunea...

Valabil si la bloguri! daca postez macar o parte din cat e originalul ma trezesc cu comentarii fara legatura cu ce am scris:) daca pun o imagine si nu mai mult de 2 cuvinte, oho apar la comentarii :))

Ioana C. spunea...

exact de la asta a pornit și ideea postării mele. Am observat că atunci când scriu mult oamenii se plictisesc și comentariile ori nu sunt ori sunt pe lângă subiect.

Lisandru Cristian spunea...

Oamenii nu au răbdarea de a citi şi textele mai lungi... Din păcate...

ARIPI DE FLUTURE spunea...

adevarul este ca oamenii sunt comozi, vor totul de-a gata

N-am :) spunea...

hei, eu nu citeam nimic si scoteam 6.. deci te rog..

In privinta publicului.. nu se pune pe citit articole (indiferent de lungime) daca nu exista o poza sugestiva care sa le atate curiozitatea..

Am renuntat la a mai citi presa, insa recunosc, si eu faceam la fel daca titlul sau poza nu imi starnea curiozitatea.

Ioana C. spunea...

@excepțiul: :)). Însă poza era doar o aparență și nu mi se pare just să judecăm un articol în funcție de o poză sau de un titlu, titlurile de regulă sunt făcute pentru a vinde însă nu întotdeauna autorii lor și reușesc să le fac atractive.

U. spunea...

De obicei asta se intampla.Atunci cand vedem un text mai mare nu avem rabdarea necesara sa il citim.La fel se procedeaza si cu o carte cu cat este mai mare cu atat se citeste mai greu si mai putin.Suntem intr-o continua fuga din pacate.

Orry spunea...

din pacate, cititul nu e printre preferintele romanilor. Asa ca, poza e mai usor de digerat. o vad, si-mi spun parerea!
pacat!

Boddah spunea...

ce e si mai trist e ca jurnalismul se rezuma la barfe.barfe de prost gust.barfe,barfe,barfe.peste tot barfe!si politica.daca e o poza cat mai "graitoare",cu atat mai bine.aici depinde si de cititor.daca asta place si se vinde,asta se publica!
eu,sincer,nu interactionez prea mult cu presa pentru ca sunt de parere ca in jur de 80% nu merita banii.
sunt insa si publicatii de valoare.pentru acelea tot respectul!

Ioana C. spunea...

@get:nu există grabă ci doar incapacitatea noastră de a ne tria opțiunile, activitățile și de a ne concentra mai mult asupra a ceea ce este mai valoros.

Ioana C. spunea...

@orianda: aș denumi asta superficialitate.

Ioana C. spunea...

@boddah: există și publicații care chiar promovează calitatea și ne arată o altă modalitate de a face jurnalism doar că de cele mai multe ori nu ne pricepem să triem.