Paler scria in ″Viata pe un peron ″ ca viata lui a fost un sir de pasiuni esuate,intotdeauna a luat o de la capat…asa ma simt si eu…
Sufletul meu a ramas blocat in toate lucurile pe care le am dorit si pe care nici macar nu le am incercat…in toate esecurile mele.
Cineva spunea ca ratezi 100% din suturile pe care nu le tragi … eu asa am ratat.
M am oprit mereu din teama,din timiditate,dintr un confort inexplicabil…si mi am uitat sufetul pe ici pe colo…
Cladesc zilnic vise,ambiti,ma gandesc zilnic la sintagma din ″Despre lucrurile simple″(Mihaela Radulescu):Pune ti o dorinta si roaga te la tine!
Eu imi pun prea multe dorinte si ma rog la mine,la Dumnezeu,la viata…si ma readun,ma mut pe drumuri noi…dar nu gasesc iesirea…nu gasesc drumul ce duce la reusita…la multumire…fiindca mereu e un scaun pe acolo pe care ma asez,mereu e ceva care ma opreste si trenul pleaca…Tot Paler spunea ca trenurile duc nicaieri…ca e acelasi lucru daca il prinzi pe primul ori pe ultimul,ca stai pe un scaun,intr un compartiment, ori ca stai in picioare pe hol..tot acolo ajungi…dar trebuie sa fie o statie pe undeva la care ajungi prea tarziu…
Se zice ca Destinul e scuza celor slabi si opera celor tari! Eu as fi vrut sa am opera mea de genul asta…dar pana una alta ma scuz si implicit ma acuz…
Uneori am senzatia ca am suflet de artist…mereu haotica,mereu pustiita , mereu multa,mereu prea plina , mereu sacrificandu ma pentru iubiri interzise… lamentandu ma…
As vrea intr o zi sa va scriu ca am gasit drumul,ca am prins trenul,ca nu mai ma simt asa neputincioasa,ca nu mai exista alea 2 minute zilnice in care ma uit cu ura la mine,ca mi am deblocat sufletul…din iubiri trecute si prezente,din esecuri…ca m am gasit si ca sunt bine…
Pana atunci va mai scriu din camera mea in care fumul se taie cu cutitul,de sub sutele de foi,de cesti…de vise insirate pe o franghie inghetata…si va multumesc ca mai cititi!
10 comentarii:
Poate acea vreme va veni mai repede decat crezi.Pe toti ne asteata un sfarsit si poate un nou inceput mai bun si mai frumos.
Eu te citesc de fiecare dată cu mare plăcere şi am fost încântat atunci când am descoperit acest blog. Drumurile pe care ne poartă paşii sau către care ne duc paşii sunt destul de întortocheate. Până şi drumul către alte drumuri este lung şi istovitor, dătător de nopţi nedormite şi gânduri negre. Totuşi, eu rămân optimist, indiferent de situaţie. Şi recomand optimismul la superlativ, chiar dacă uneori pare exagerat. Cu siguranţă vei fi atrasă încetul cu încetul către propria matcă. Şi nici măcar nu este vorba de destin, pentru că acel destin este desenat tot de noi, în fiecare zi...
@get:optimisumul asta al tau...
@cristi:mersi,e reciproc.
Get are dreptate, la un moment-dat apare si raza de lumina.
Gandeste-te ca e posibil sa nu-ti fi descoperit inca destinul, sau sa nu fi descoperit inca materialele sa-l construiesti.
Cineva spunea ca ratezi 100% din suturile pe care nu le tragi … eu asa am ratat.Nu mai conteaza acum de ce. Dar ai cuvantul meu ca va conta enorm daca data viitoare vei lovi mingea fara sa eziti!
Cand nu mai aveam putere sa ridic capul, cand eram inconjurat de bezna, cand nu mai aveam vointa sa continui, cand nu mai aveam puterea sa tin degetul departe de tragaci... a aparut si raza mea de lumina. Un pic cam prea la limita pentru gustul meu, dar nu prea tarziu.
Si mi-am promis ca nu voi mai refuza nici o oferta, ca nu voi mai rata nici o ocazie.
Chiar daca nu vom reusi sa fructificam toate ocaziile, ramanem cu experienta si cu inima impacata ca macar am incercat.
Promite-ti si tu, si incearca sa respecti ce ti-ai promis.
Si nu, eu iti multumesc ca mi-ai dat ocazia sa-ti descoper randurile!
@vick:mersi pentru gandurile frumoasa
se vede treaba ca s inconjurata de o oameni pozitivi:)))
cred ca-mi place camera ta:P...
@screeach: :))) banuiesc ca seamana cu a ta
Venim cu mare drag sa te citim, sa-ti cunoastem gandurile. Cred ca totusi ar trebui sa regasesti in tine acea dorinta de a-ti indeplini visele. Incepe cu visele mici, si vei vedea ca vei reusi. Dupa care indrazneste sa te indrepti spre visele mijlocii, alea mai mofturoase..Deja ai dexteritate si vei avea puterea sa le realizezi. Cand simti ca esti un om fericit, optimist....indreapta-ti privire spre visele mari si atunci vei vedea ca nimic nu este imposibil.
Indrazneste sa visezi! Nu vise, fugi si te culca! :)
Va fi bine, vei vedea....coloreaza putin griul ala intr-un verde, sau intr-un portocaliu si vei vedea ca viata iti va zambi...asa..deodata... :)
@miha:mersi pt gandurile frumoasa...cand citeam ce ai scris parea usor..dar nu e...
dar desigur ca intr o zi vor aparea si culorile..fara speranta asta nu poti pretinde sa continui
Nu am zis ca e usor...trairile sunt mult mai intense, la urma urmei starea de bine atunci cand citim ceva e fugara...dar crede-ma, totul se gaseste in tine, energia, increderea, speranta de care ai atata nevoie se afla in tine. Crede in tine si in Dumnezeu si lucrurile vor reintra pe fagasul normal. Si rabdare, multa rabdare...
Te pup si noapte buna!
Trimiteți un comentariu