La fiecare sfârșit de an oamenii vorbesc despre un an ce a trecut rău sau bun. Mereu m-am întrebat cine poate face delimitarea asta exactă între bine și rău? Cum stabilești că a fost bun? Adică, dacă spre exemplu ai reușit să-ți cumperi o mașină super tare înseamnă că ai avut un an bun?
Poate că și perspectiva mea pare greșită fiindcă eu obișnuiesc să vorbesc despre ani ușori și ani grei. Ăsta care a trecut a fost greu… greu dar frumos. Ați observat că toate lucrurile grele sunt, printr-o manieră ciudată de abordare, frumoase.
Anul ăsta, mai mult decât oricând, am duse lupte lungi cu mine însămi. Anul ăsta am pierdut oameni dragi, oameni care atunci când au plecat au sfâșiat bucățile de piele de pe sufletul meu( mă gândesc că și sufletul e îmbrăcat în piele, dar e o piele mai netedă…), alții… m-au trădat… s-au mutat în lumea altora. Am învățat că e esențial să ai încredere în tine și că… atunci când pierzi tot câștigi libertatea de a fi tu însuți!
Vă doresc un an nou așa cum vă e sufletul, un an cu liniște și împliniri!
La mulți ani, oameni dragi!