( sunt gânduri scrise acum vreo 2 ani dar rămân la fel de amare și de sincere...)
Undeva la granița dintre tine și mine, undeva lângă brațul meu stâng și ochiul tău drept, undeva între buze și gând... s-a stins refrenul din gheața aruncată pe razătoarea murdară de carne...atunci, demult, când încă mai îmi piveai gleznele, când încă îmi mai mângâiai părul, când aveam momente de sclipire, când alergai de la tine la mine împiedicându-te și ridicându-te cu chipul răvășit de emoție, când îmi cântai la pian seara, când îmi aduceai trandafiri, ghiocei și lalele negre, când încă nu plecaseși....când încă erai și puteam conta pe asta...
A rămas rujul pe camașă... și gândul, și amintirea, și rugina, și amăgirea... eu.... și jur că nu am învățat încă să trăiesc altfel, jur că în disperarea mea te mai caut uneori când mă demachez, când îmi așez colierul, când îmi strâng părul... când șterg praful de pe pian... jur că te caut-în mine, pe stradă, prin ventriculul drept, prin artere, prin mine, prin vânt, prin mine, prin noapte, prin teancul de foi, prin mine, prin teatrul golit, pe scena tristă, prin tablouri, prin grafică, prin mine... și strig.... prin globulețele din decembrie, printre ghirlande, printre cd-uri de colinde, printre fulgi, pe panouri publicitare... prin mine.... prin mine....
sursa foto: aici
8 comentarii:
imi place mult textul
wow ce frumos:)
nu am ce comenta. e parca diferit de ceea ce scrii acum
prin mine...prin mine...
îmi place la nebunie,doar că mă-ntreb de ce ai repostat-o.
ca să sărbătoreşti moartea sau continuitatea unui sentiment?un motiv bine-ntemeiat trebuie să ai.
l-am vazut fugind prin noroi, cazand, zambind fiindca te va vedea.
iar pe tine in fata oglinzii, undeva in anii '30
@Luca: culmea și eu am avut cam aceeași viziune când am recitit-o.:)
@Sorina: încerc să aflu și eu
@Claudiu și Andreea: mulțam
Şi la fel de frumoase aceste cuvinte, chiar dacă a trecut timpul peste ele. Nu s-au prăfuit...
Trimiteți un comentariu