10/31/2008

Pune-ti o dorinta si roaga-te la tine!

Cine ar putea sa ne impuna sa nu ne realizam visele,sa nu ne indeplinim dorintele la care ne gandim uneori pe furis rusinati ?Si cine poate sa taie cordonul ombilical dintre noi si visele?
Fiecare dintre noi planuieste ceva pe ascuns,gandindu-se cu ardoare la ce si-ar dori sa faca peste o zi,peste 1 an,peste 20 de ani,fiecare avem tot soiul de vise pe care ni le naruim nu fiindca n-am dispune de resurse materiale ori fizice ci pur si simplu ca nu stim sa negociem cu noi.Ar trebui sa stim pana unde putem merge cu pofta de viata,cu nesimtirea,cu vointa,cu munca,cu sacrificiul,trebuie sa ne pozitionam corect ambitia in grila existentei si apoi poate ca lucrurile merg de la sine.
In ceea ce ma priveste singurul regret pe care il am e ca niciodata nu sunt capabila sa renunt la ceilalti pentru mine,niciodata nu ma mobilizez atunci cand e necesar ci doar atunci cand totul e gratis,cand nu le pasa prea multora de conseciente.In rest,in majoritatea situatiilor in care ar trebui sa demonstrez nu ma pot mobiliza.
Nimeni in afara de noi in sta in calea visului,a dorintei.Nimeni in afara de noi nu poate sa duca la capat ceea ce simtim,ceea ce visam,ceea ce vrem sa devenim sau sa facem peste o ora,peste o saptamana,peste un deceniu.
Pune-ti o dorinta si roaga-te la tine!
Poate peste ani visele ni se vor intalni si ne vor hartui , si ne vor blama,si ne vor acuza.Nu vreau sa ma intalnesc peste ani cu visele mele naruite si sa le explic la o cafea de ce am renuntat.
Poate ca mai fac totusi un ultim sacrificiu...desi intotdeauna zicem ultima tigara,ultimul pahar,ultima minciuna....dar dupa asta o sa incerc sa ma tin macar o data de autopromisiunile pe care mi le-am insusit.
Ai o secunda sa ti masori visul,sa-l creionezi,sa-l mirosi...ce decizi :il ucizi sau il implinesti?
Pune-ti o dorinta si roaga-te la tine!

4 comentarii:

Anonim spunea...

Ce bine ai constatat ca doar noi suntem cei care decidem daca ne implinim sau nu visul!

Alex spunea...

sper sa reusesti si tu sa te rogi la tine... si sa ai grija de visele tale, de zambetele si de iubirile tale... adevarul e ca inca de la inceput, toata lumea incearca sa te "construiasca" asa cum vrea ea, nu cum vrei tu... gandeste-te un pic : profesorii, parintii, prietenii, anturajul, mai tarziu iubitii... toti, absolut toti vor sa fii intr-un anume fel - felul pe care ei il vor... si tu ? tu cand sa mai ai timp sa visezi visele tale cand esti atat de ocupata sa le visezi pe ale lor ? insa nu te plange si nici nu renunta, ci pur si simplu zambeste, viseaza-ti propriile dorinte si iubeste absolut tot cea ce tie iti place ;)
nu e rau sa ii iubesti pe ceilalti, ba din contra, e minunat, insa e atat de pacat sa nu te iubesti pe tine, asa cum esti...
sau na, cam asa ceva :)

Ioana C. spunea...

@alex:merci frumos

Mia spunea...

pai de`aia e viata, nu? ca sa tot invatam cum stau lucrurile.:)