abstract(repostată)

O să mă iertați probabil fiindcă n-am prea mai fost coerentă în postări în ultima vreme..daar m-au furat două sesiuni ..două prime sesiuni din viața mea de studentă.
Vă ofer cu drag o poezie mai veche.

Noi nu trăim mai mult de trei-patru zile
aici
sub asfalt
În timp ce soarele se lungește cu poftă spre un apus de neuitat
Noi nu trăim mult dar zilele-s bune…
Din mâini curge leneș un sânge bolnav…
mi-e dor de trecut… și lui îi e …
bine!

Din mare răsună
în cupe de dor
felia de viață a
lunii..și mor
cu mâna sub cap
și cu sufletul prins
sub o placă pe care stă scris:
AM ÎNCHIS!