1/30/2010

asumare cu miros de resemnare



E oare un act de curaj să te oprești la sfertul drumului și să admiți că limitele tale au fost mai aproape decât te-ai fi așteptat?


Cred că în asumare, la fel de bine ca și în resemnare, se găsește doar comoditatea din actele noastre. Dar azi prefer să fiu comodă și să accept că m-am învins singură.....

sursa foto:aici

7 comentarii:

nu e nevoie de nume spunea...

stii...singura lupta mare e lupta cu noi insine

Geanina Codita spunea...

A-ţi asuma consecinţele faptelor tale înseamnă nu numai curaj ci şi demnitate.

Pupici geaninoşi peste normă!

ARIPI DE FLUTURE spunea...

e nevoie de curaj, uneori e bine si sa renunti, decat sa lupti pt ceva doar din ambitie

Claudiu Negreu spunea...

daca crezi ca ai ajuns la limite si tu continui de ce sa te resemnezi cu doar atat. toti spunem ca ne stim limitele, dar daca nu este asa?

monica spunea...

SUNT DRUMURI SI DRUMURI.. PE UNELE POATE NICI NU ARE ROST SA LE PARCURGI PANA LA CAPAT!

Ioana C. spunea...

@Isis:iată un raționament la care nu m-am gândit!

Orry spunea...

de-acord cu Isis! Si totusi ... s-ar putea sa avem de pierdut!