E oare un act de curaj să te oprești la sfertul drumului și să admiți că limitele tale au fost mai aproape decât te-ai fi așteptat?
Cred că în asumare, la fel de bine ca și în resemnare, se găsește doar comoditatea din actele noastre. Dar azi prefer să fiu comodă și să accept că m-am învins singură.....
sursa foto:aici
7 comentarii:
stii...singura lupta mare e lupta cu noi insine
A-ţi asuma consecinţele faptelor tale înseamnă nu numai curaj ci şi demnitate.
Pupici geaninoşi peste normă!
e nevoie de curaj, uneori e bine si sa renunti, decat sa lupti pt ceva doar din ambitie
daca crezi ca ai ajuns la limite si tu continui de ce sa te resemnezi cu doar atat. toti spunem ca ne stim limitele, dar daca nu este asa?
SUNT DRUMURI SI DRUMURI.. PE UNELE POATE NICI NU ARE ROST SA LE PARCURGI PANA LA CAPAT!
@Isis:iată un raționament la care nu m-am gândit!
de-acord cu Isis! Si totusi ... s-ar putea sa avem de pierdut!
Trimiteți un comentariu