.jpg)
Îmi amintesc că am vazut libertatea cândva printre zidurile seci ale vieții și părea ciudat de rotundă și de omogenă. Am vrut atunci să o ating dar s-a retras cu un tremur care s-a întins peste ani într-o perdea veche de fum.
Ma uit în oglindă și zăresc o icoană… îmi e dor să mă rog fără să cer ceva.
Ne naștem cu stigmatul singurătății scrijelit pe umeri și totuși ne aruncăm năvalnic în viață.
Gândurile în noapte sunt gânduri fără apel.. și da, bine spunea Teodoreanu în Lorelei citându-l pe Shakespeare: Noaptea predispune la exagerari!
Ne naștem cu stigmatul singurătății scrijelit pe umeri și totuși ne aruncăm năvalnic în viață.
Gândurile în noapte sunt gânduri fără apel.. și da, bine spunea Teodoreanu în Lorelei citându-l pe Shakespeare: Noaptea predispune la exagerari!
7 comentarii:
tare, tare asta
libertate?sau regret pentru trecut?sau pentru anumite lucruri? cam lucrurile astea le-am inteles. o sa mai citesc o data.
referitor la final...citatul mi-e cunoscut...acum 2 seri am terminat cartea Lorelai.
Noaptea, suntem expuşi relelor şi bunelor.
@Cristiana: liberate... de libertatea din trecut îmi e mie un dor nebun.
"Ne naștem cu stigmatul singurătății scrijelit pe umeri și totuși ne aruncăm năvalnic în viață" - asta facem aşa este. Nu ne gândim nici la colac, nici la vestă de salvare... Şi învăţăm să înotăm prin viaţă, încetul cu încetul...
parem liberi sa alegem ceea ce dorim in vita, dar asa cum ai zis si tu "zidurile vietii ne inconjoara"
Singuratatea noptii as spune eu, naste in noi cele mai stranii sentimente incepand de la sentimentul de abandonare, izolare, neintelegere, dor pana la dorinte de a retrai trecutul...
Trimiteți un comentariu